Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. crosse)
1. baston curbat la un capăt, la jocurile de hochei, polo, golf.
2. cârjă episcopală.
3. patul puştii sau al pistolului.
4. formaţiune anatomică vasculară (venă, arteră) îndoită în formă de arc; cârjă.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. dévaster, lat. devastare)
1. a pustii, a nimici; a distruge, a ruina.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. dévastateur, lat. devastator)
1. care produce devastare; a cărui natură, tendință este de a devasta; distrugător, pustiitor.
2. (fig.) care aduce dezordine, distrugere în interiorul cuiva.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. doublé)
1. acţiunea de a doborî două animale de vânat cu două lovituri apropiate ale puştii.
2. dublură.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. douille)
1. piesă goală și cilindrică, care servește la atașarea unei baionete la țeava puștii, a unui bec la instalația electrică etc.
2. piesă în care se fixează sau se înșurubează soclul unui bec; fasung.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (it., lat. invadere)
1. a năvăli asupra unei ţări (pustiind-o, jefuind-o); a năpădi, a cotropi.