Dictionar

Rezultate secundare (Rămășiță):

Reziduu; rămăşiţă

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT residuum

2. FR résidu

3. EN residue

4. DE Residuum; Rückstand; Überrest

5. RU остaток; осaдок

6. HU maradvány


Antichitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. antiquité, lat. antiquitas)

1. epocă îndepărtată a istoriei, în care s-au dezvoltat vechile civilizații.

2. perioadă istorică mergând de la începuturile istoriei scrise până la căderea romei.

3. vechime foarte îndepărtată.

4. obiect antic, monument vechi, rămășiță istorică.

5. (fam.) obiect de modă veche.

6. (var.) (înv.) anticitate, (înv.) anticvitate.


Brac 2

Parte de vorbire: s.
Origine: (rus. brak)

1. rest, rămăşiţă; deşeu (de hârtie).


Relict, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. Relikt, lat. relictus)

1. adj. care s-a păstrat din trecut.

2. s. n. (biol.) soi, specie care a supravieţuit din epocile geologice.

3. rămăşiţă, vestigiu.


Reminiscenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. réminiscence, lat. reminiscentia)

1. amintire vagă, tulbure a unor fapte sau imagini din trecut.

2. teoria ~ței = teorie platoniciană potrivit căreia omul recunoaște ideile pe care le-ar fi contemplat într-o existență anterioară.

3. (psih.) evocare bruscă a unor fapte ce păreau uitate.

4. rămășiță, urmă.


Rest

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Rest, fr. reste, ngr., it. resto)

1. ceea ce rămâne (din ceva); rămăşiţă.

2. deşeu.

3. sumă de bani care se înapoiază celui care face o plată cu mai mulţi bani decât suma cuvenită.

4. (mat.) rezultatul unei scăderi; diferenţă.

5. parte indivizibilă care rămâne după efectuarea unei împărţiri.


Sold

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. solde)

1. diferenţă dintre debitul şi creditul unui cont.

2. rest de plată la lichidarea unei socoteli.

3. rămăşiţă dintr-o marfă, care se vinde cu preţ redus.