Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. compensation, lat. compensatio)
1. compensare; ceea ce serveşte pentru a compensa; răsplată, despăgubire.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (germ. Lohn)
1. plată pentru munca prestată; salariu, leafă.
2. ceva cu care cineva poate fi recompensat pentru o realizare, efort et cetera; răsplată, recompensă.
3. contract de ~ = contractul prin care un producător, numit executant, se obligă să execute contra cost un produs la comanda unui beneficiar, numit ordonator, pe baza documentației tehnice puse la dispoziție de acesta.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. récompense)
1. apreciere, răsplată a rezultatelor muncii, a unor merite sau realizări; gratificaţie.
2. (jur.) sumă de bani ce se cuvine unui inventator sau inovator care cedează statului invenţia sau inovaţia sa.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. revanche)
1. acțiunea prin care cineva se revanșează; răzbunare pentru un rău suferit sau răsplată pentru un serviciu făcut de cineva.
2. (sport) partidă prin care un jucător sau o echipă învinsă încearcă să-și învingă adversarul care a câștigat într-o competiție anterioară.