Dictionar

Rezultate secundare (Rătăcire,):

Erezie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hérésie, lat. haeresis)

1. concepţie, opinie religioasă, filozofică sau politică contrară dogmelor, principiilor esenţiale ale unei doctrine oficiale.

2. (fig.) rătăcire, abatere, greşeală, eroare.


Vagație

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (lat. vagatio)

1. actul de a rătăci; rătăcire.

2. depărtare de la cursul așteptat sau obișnuit; viață rătăcitoare.


Orbecăire

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. orbecăi)

1. faptul de a orbecăi; dibuială, bâjbâială, rătăcire, orbecare.

2. (var.) (reg.) orbăcăire.


Zăluzie

Parte de vorbire: s.f. (înv., reg.)
Origine: (zălud + -ie)

1. rătăcire a minții; prostie, nebunie.

2. (prin ext.) stare în care se află cel zăpăcit; zăpăceală.