Parte de vorbire: Traducere
Origine:
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR fusariose du blé; maladie enivrante du blé
3. EN head blight of wheat; brown foot rot and ear blight of wheat; scab of wheat
4. DE Weizenschorf; Weizenfusariose; Taumelkrankheit des Weizens
5. RU фузaриоз пшеницы; rибберелёз пшеницы
6. HU búza toxikus fuzariózisa (halász fuzárium)
Parte de vorbire: s.m. (învechit)
Origine: (crai[u] + -birău)
Parte de vorbire: interj.
Origine: (v. cra)
1. cuvânt care imită sunetul produs de corb sau cioară; câr, cra, cronc.
2. cuvânt cu care sunt jigniți rromii.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR dilophosporiose du blé
3. EN twist of wheat; Dilophospora disease of wheat
4. DE Federbuschsporenkrankheit von Getreidearten
6. HU gabonafélék sztenokarpellás szárkorhadása
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT Gibberella zeae
2. FR fusariose du blé; maladie enivrante du blé
3. EN Fusarium and Gibberella head blight of wheat; brown foot rot of wheat; scab of wheat
4. DE Fusariose des Weizens; Tumelkrankheit des Weizens
5. RU фузaриоз пшеницы; rиббереллёз пшеницы; „пьяный хлеб” пшеницы
6. HU búzafuzáriózis
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. grau)
1. canal care traversează un cordon litoral, ce leagă o lagună de mare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acerbe, lat. acerbus)
1. care caută să rănească (vorbind despre un ton, un cuvânt, o remarcă); care critică cu răutate; îndârjit, înverșunat, necruțător.
2. (antonime) agreabil, șarmant.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. acervule, lat. acervulus)
1. mic grăunte de calcar, în glanda pineală.
3. glomerul de flori sau de fructe.
4. gonidiofori asociaţi la ciupercile parazite.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. achérontique)
1. (mitologia greacă) în legătură cu Acheron, râul subpământean din infern.
3. (var.) aherontic.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. aéraulicien)
1. specialist în aeraulică, știința care studiază scurgerea gazelor în conducte.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. affluence, lat. affluentia)
1. acces al apei superficiale sau subterane într-un râu, lac ori mare.
2. mulţime de oameni; îmbulzeală, aflux.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., gr. agora)
1. piaţă publică a oraşelor greceşti antice în care se concentrau viaţa civică şi negoţul.