Dictionar

Rezultate principale (Rată):

Rata

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. rater)

1. tr. a pierde o ocazie, a nu reuşi, a da greş.

2. intr. (despre explozibile, arme de foc, proiectile) a nu lua foc.


Rată

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (germ. Rate)

1. fiecare dintre părțile în care se eșalonează o datorie sau o altă obligație pentru a fi achitată sau distribuită treptat, la anumite termene.

2. raport, procent (al contului, al dobânzii etc.).

3. ~a plusvalorii = raportul dintre plusvaloare și capacitalul variabil;

4. ~a profitului = raportul dintre plusvaloare și întregul capital avansat.


Rezultate secundare (Rată):

Barată

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. baratte)

1. aparat cu ajutorul căruia se fabrică untul şi unele grăsimi vegetale.

2. tobă metalică cu perete dublu pentru răcire la dispozitivul în care se tratează celuloza pentru obţinerea firelor de viscoză.


Braţa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. brasser)

1. a orienta vergile unui velier cu ajutorul braţului (1), încât vârful aibă maximă eficacitate asupra velelor.


Camerata

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (it. camerata)

1. grup de intelectuali melomani.

2. (muzică) mică orchestră de cameră sau cor, cu până la 40 - 60 de muzicieni.

3. (istorie) ~ florentină = societate florentină de intelectuali, poeți și muzicieni, formată în deceniile premergătoare anului 1600, cu scopul de a reînvia muzica greacă antică.


Cedrată

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. cedratta)

1. băutură răcoritoare, din lămâi dulci.


Crată

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (engl. crate)

1. ambalaj în formă de șipci, de ladă, servind la împachetarea fructelor, a damigenelor și a unor mărfuri ambalate în saci de hârtie.

2. cutie mare deschisă (sau un coș) folosită în special pentru transportul mărfurilor fragile.


Deshidrata

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. déshydrater)

1. tr., refl. a (se) produce o deshidratare.


Aberaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: ( fr. aberration, lat. aberratio)

1. abatere de la normal sau corect; (prin ext.) idee, noţiune, comportament; aberanţă; absurditate.

2. (biol.) abatere de la tipul normal al speciei.

3. (bot.) abatere importantă faţă de tip; formă rezultată pe cale de mutaţie.

4. (fiz.) formare a unei imagini produse într-un sistem optic.

5. ~ cromozomială = modificare a numărului de cromozomi caracteristici speciei.

6. ~ cromatică = defect al imaginilor produse de lentile, constând în formarea de irizaţii pe marginea imaginilor.

7. unghi format de direcţia adevărată şi de cea aparentă din care este văzut un astru de pe Pământ.

8. (var.) (înv.) aberațiune.

9. (antonim) normalitate.


Abioseston

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abioseston)

1. (biologie) mulțimea particulelor detritice suspendate în apă (sărată sau dulce); totalitatea componentelor moarte dintr-un seston; seston abiotic; tripton.


Absenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. absence, lat. absentia)

1. lipsa cuiva sau a ceva dintr-un loc; inexistenţă.

2. pierdere bruscă şi de scurtă durată a cunoştinţei.

3. (fig.) neatenţie, distracţie.


Absint

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. absinthe, lat. absinthium)

1. plantă amară şi aromatică, cu esenţă toxică; pelin.

2. băutură alcoolică, tare, verzuie, preparată din absint.


Absorbţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. absorption, lat. absorptio)

1. încorporare a unei substanţe oarecare de către un corp lichid sau solid, de către celule, ţesuturi sau organe.

2. mişcare a intensităţii unei radiaţii care trece printr-un corp, din cauza pierderii de energie.

3. încrucişare a unei rase perfecţionate cu una neameliorată.

4. (ec.) fuziune de întreprinderi sau de societăţi în beneficiul uneia dintre ele.

5. (jur.) drept al unei instanţe superioare de a lua din competenţa instanţelor inferioare o cauză în curs de judecare.

6. absorbire.

7. extragere, aspirare.


Accelerator, -oare

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. accélérateur)

1. adj. care accelerează.

2. s. n. dispozitiv prin care se măreşte viteza, turaţia (unui motor); pedală care comandă acest dispozitiv.

3. (cinem.) procedeu de imprimare a unor mişcări de desfăşurare lentă.

4. instalaţie complexă care imprimă particulelor elementare viteze foarte mari.

5. s. m. substanţă care măreşte viteza unei reacţii chimice; produs destinat a reduce durata de priză şi de întărire a betonului.