Rezultate secundare (Religios,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. religieux, it. religioso, lat. religiosus)
1. referitor la religie; evlavios, pios.
Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. religioso)
1. (muzică; ca indicație de execuție) cu evlavie, în mod pios.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. adogmatique)
2. I. referitor la adogmatism, la respingerea dogmelor.
3. se spune despre o persoană care refuză orice dogmă.
4. II. persoană care respinge orice doctrină, sistem sau principiu religios bazat pe dogmă.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. anachorète, lat. anachoreta)
1. religios care duce, retras în singurătate, o viață de sobrietate și contemplare; eremit, pustnic, sihastru; (antonim) cenobit.
2. (prin ext.) om care trăiește departe de societate, ducând o viață austeră și virtuoasă.
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. antireligieux)
1. (persoană) care se opune oricărei religii; (om) ostil religiei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. arvales /fratres/, fr. arvale)
1. (ant.) membru al unui colegiu religios la romani care conducea, la sfârşitul lunii mai, procesiuni pe câmpuri şi implora zeilor recolte bogate.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (lat. augustinus, fr. augustin)
1. călugăr din ordinul Sf. Augustin; religios care se inspiră din regulile instituite de Sfântul Augustin; augustinian.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. calife)
1. titlu purtat de şeful religios şi politic la musulmanii sunniţi.