Rezultate secundare (Respingător,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (respinge + -/ă/tor)
1. care respinge; care inspiră dezgust, aversiune.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT disgustans; nauseous; fastidious
2. FR répugnant; dégoûtant; écoeurant
3. EN disgusting; nauseous; offensive
4. DE Ekel erregend; widerlich
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. antipathique)
1. care inspiră antipatie; nesuferit, respingător.
Parte de vorbire: adj. (învechit)
Origine: (atracţie + -os)
1. care atrage; atrăgător, atractiv.
2. (antonime) repulsiv, respingător.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (dezgusta + -tor)
1. care trezeşte dezgust; respingător.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. exécrable, lat. exsecrabilis)
1. dezgustător, respingător, oribil.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. fétide, lat. foetidus)
1. care exală un miros greu, respingător.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (it. immondizia)
1. lucru murdar, respingător sau impur care provoacă dezgust; murdărie foarte mare; imundicitate.
2. (fig.) calitatea a ceea ce este necurat din punct de vedere moral.