Rezultate principale (Retribui):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. rétribuer, lat. retribuere)
1. a plăti în bani (o muncă prestată); a remunera.
Rezultate secundare (Retribui):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accord, it. accordo)
1. comunitate de vederi; consens, asentiment; acceptare.
2. a cădea de ~ = a se învoi; de comun ~ = a) în perfectă înţelegere; b) în unanimitate.
3. înţelegere privitoare la relaţiile de colaborare şi de cooperare între state, partide politice, organizaţii.
4. formă de retribuţie a muncii prestate.
5. ~ global = formă de organizare şi de retribuire a muncii prin care se leagă mărimea veniturilor personale cu cantitatea, calitatea şi importanţa muncii prestate.
6. concordanţă în număr, gen, caz, persoană între care există raporturi sintactice.
7. (fiz.) egalitate a frecvenţelor de oscilaţie a două sau mai multe aparate, sisteme etc.; sintonie.
8. (muz.) reunire a cel puţin trei sunete, formând o armonie; disciplină care studiază legile de bază ale suprapunerii sunetelor muzicale.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. égalitarisme, rus. egalitarizm)
1. sistem egalitar, doctrină politică care susține egalitatea cetățenilor în chestiuni politice, economice și/sau sociale, în funcție de context.
2. concepţie socială utopică care preconizează împărţirea egală a bunurilor, indiferent de aportul individual la producerea lor, nivelarea, egalizarea retribuirii muncii, a trebuinţelor şi consumului personal al membrilor societăţii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. internat)
1. instituţie anexă a unei şcoli care asigură elevilor locuinţă şi masă.
2. stagiu de pregătire a studenţilor în medicină în practică retribuită în clinică sau spital.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. honorifique, lat. honorificus)
1. (despre titluri, distincţii, funcţii etc.) care aduce onoruri, fără a trage un avantaj, profit material.
2. care îndeplineşte o funcţie fără a fi retribuit.
3. căruia i s-a acordat un titlu în semn de respect, de consideraţie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. remise)
1. partidă de șah în care cei doi jucători consimt reciproc la un rezultat de egalitate.
2. formă de retribuire a muncii sub formă de cotă procentuală în funcție de munca prestată și rezultatele obținute.
3. operație financiară de achitare a unei datorii în străinătate prin transmiterea către un creditor a unui document de plată.
5. clădire destinată pentru adăpostirea (auto)vehiculelor rutiere, mașinilor agricole, locomotivelor etc.
6. pădurice care servește ca loc de adăpost pentru vânat.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. rémunérer, lat. remunerare)