Rezultate secundare (Rezonabil):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. raisonnable)
1. care are o judecată, o comportare raţională; cu judecată.
2. (despre acţiuni, fapte) fără exagerări, cumpătat.
3. (despre preţuri) acceptabil.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. antipathie, lat. antipathia)
1. sentiment irezonabil de aversiune, de repulsie a unei persoane față de o altă persoană sau față de un lucru; resentiment.
2. (înv.) incompatibilitate, opoziție obiectivă între mai multe persoane sau între mai multe lucruri.
4. (antonime) simpatie, empatie; afinitate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. démentiel)
1. care ține de demență; referitor la demență sau la demenți; dement.
2. (figurat) care este excesiv, foarte derezonabil; caracterizat prin nebunie, ridiculitate, impracticabilitate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. déraisonnable)
1. (despre o persoană) căreia îi lipsește rațiunea în acțiunile sale sau în felul său de a fi; nesăbuit, nesocotit, prostesc.
2. care se abate de la rațiune; irezonabil, nerezonabil.
3. (antonime) rezonabil, logic.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. élucubrant)
1. care prezintă reflecții derezonabile și extravagante; aberant, absurd.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. fantasque)
1. care șochează prin aspect, manifestare, evoluție et cetera; care se abate de la ordinea comună, care se distinge prin ciudățenia aspectului său; ciudat, bizar, extravagant.
2. care se lasă condus de inspirația de moment; imprevizibil.
3. (antonime) banal, rezonabil.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. gamophobe)
1. stăpânit de gamofobie, adică de frica nerezonabilă și morbidă de căsătorie.