rigid, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. rigide, lat. rigidus)

1. (despre corpuri) care nu se deformează sub acțiunea forțelor exterioare; lipsit de flexibilitate; țeapăn.
2. (tehn.; despre piese, legături) fix, imobil.
3. (fig.) care nu admite abateri; sever, neînduplecat, intransigent.

rigid; țeapăn

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT rigidus; rigens
2. FR rigide; raide; inflexible
3. EN stiff; rigid; hard
4. DE steif; starr; hart; fest
5. RU жёсткий
6. HU merev; merevedő, kissé merev

rigidimetru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. rigidimètre)

1. aparat pentru măsurarea rigidității dielectrice.

rigiditate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. rigidité, lat. rigiditas)

1. însușirea, starea a ceea ce este rigid; proprietate a corpurilor solide de a nu se deforma sub acțiunea forțelor exterioare.
2. (fig.) severitate excesivă; asprime; formalism.

rigidiza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după fr. rigidifier)

1. a face să devină rigid.

rigidizare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (rigidiza)

1. întărire a unui element de construcție prin adăugarea unei piese care împiedică deformarea lui.

acampsie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. acampsie, cf. gr. a „fără” + kamptein „a îndoi”)

1. (med.) rigiditate anormală a unei articulații, reducând sau împiedicând total flexiunea acesteia.

acicular, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. aciculaire)

1. în formă de ac; aciculiform.
2. cu vârful rigid și ascuțit.
3. prevăzut cu prelungiri spiniforme sau cu aсе.

alveolă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alvéole)

1. cavitate de implantare a dinților în osul maxilar.
2. ~ pulmonară = fiecare dintre micile cavități ce se găsesc în plămâni la capătul bronhiilor.
3. căsuță construită de albine în fagure.
4. (bot.) scobitură.
5. locaș în care stau semințele în distribuitorul unei semănători sau al unui trior.
6. loc retras de la alinierea unei străzi, a unei alei, dintr-un spațiu plantat.
7. scobitură creată la suprafața unei roci omogene.
8. ~ eoliană = mică adâncitură a solului săpată de vânt în regiunile de deșert.
9. fiecare dintre scobiturile practicate în balconetul unui frigider, pentru păstrarea ouălor.

antestator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antestator)

1. parte componentă a unei turbine hidraulice pentru consolidarea și rigidizarea muchiilor fantei de admisiune spre stator a camerei în spirală.

antiparkinsonian, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. antiparkinsonien)

1. (medicament) care diminuează rigiditatea și trembolența în boala lui Parkinson.

autofrigider

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (auto- + frigider)

1. autoizotermă pe care este instalată o unitate frigorifică; frigider montat pe o mașină de transport; autofrigorifică.