Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT copiosus; copiose; abundans
2. FR copieux; abondant; nombreux
3. EN copious; abundant; plentiful
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. albatros)
1. pasăre palmipedă marină cu aripi mari, cu cioc gros şi încovoiat.
Parte de vorbire: s.m. (înv.)
Origine: (din greaca veche ἀρχιατρός)
1. (ist., epoca fanariotă) medic personal al domnitorului, însărcinat și cu supravegherea serviciilor sanitare și a farmaciilor.
2. (ist.) medic șef al unui rege, al unei curți etc.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (cf. engl. autocross)
1. formă de sport cu motor în care șoferii parcurg pe rând un traseu definit și încearcă să obțină un timp cât mai bun; cros pentru mașini.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
3. EN chalky; calcareous; limy
4. DE kalkhaltig; kalkig; kalkreich
5. RU известковый; содержaщий известь; известняковый
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cyclocross)
1. concurs de ciclism pe un traseu variat, cu obstacole.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. abbevillien)
1. (din) subetajul mijlociu al paleoliticului inferior; chelean.
2. I. legat de localitatea franceză Abbeville.
3. (preist.) califică un tip de cultură aparținând paleoliticului inferior, descoperită în depozitele cuaternare de la Abbeville; care este specific abbevilianului; care se referă la această perioadă.
4. (geol.) care se referă la perioada preistorică a paleoliticului inferior, caracterizată prin utilizarea fragmentelor grele de silex tăiate grosier pe ambele părți.
5. II. (geol.) perioadă preistorică a paleoliticului inferior, caracterizată prin utilizarea fragmentelor grele de silex tăiate grosier pe ambele părți.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Abu Markub)
1. pasăre înaltă, asemănătoare cu struţul, cu gâtul scurt şi gros, cu capul mare şi cioc enorm, din preajma Nilului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. acacia)
1. arbore sau arbust (sub)tropical din familia leguminoaselor, cu frunzele în foliole fine şi cu flori galbene sau albe, mirositoare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acajou, port. acaju)
1. s. m. arbore tropical din America şi Africa, cu lemnul foarte rezistent, maro-roşcat; mahon.
2. adj. inv., s. n. (de) culoarea acestui lemn.
Parte de vorbire: s.m. pl.
Origine: (fr. acanthocéphales)
1. (zool.) clasă de viermi nematelminţi, paraziţi intestinali, fără tub digestiv, cu un rostru cefalic sau cu un fel de trompă cu cârlige; (la sg.) vierme din această clasă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acanthose, cf. gr. akantha „spin”)
1. (med.) boală de piele prin îngroşarea epidermei.
2. (dermat.) îngroșare patologică a stratului malpighian.