Dictionar

Rezultate secundare (Ruscă,):

Brusca

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. brusquer)

1. a trata cu violenţă, brutal, aspru; a repezi.

2. a grăbi, a forţa (o hotărâre, un deznodământ).


Abreacţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abréaction)

1. (psihan.) reapariţie bruscă a unor tensiuni emoţionale, regulate.

2. reacție de eliberare a unor tensiuni emoționale care altfel ar întreține conflictele psihice și ar genera tulburări durabile; reacție de apărare.

3. sin. catharsis.


Absenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. absence, lat. absentia)

1. lipsa cuiva sau a ceva dintr-un loc; inexistenţă.

2. pierdere bruscă şi de scurtă durată a cunoştinţei.

3. (fig.) neatenţie, distracţie.


Amnezic, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. amnésique)

1. I. (med.) care se referă la amnezie; care este afectat de amnezie.

2. (med.) ictus ~ = sindrom neurologic care se caracterizează printr-o pierdere bruscă de memorie (această tulburare este reversibilă în câteva ore și este considerată benignă); amnezie globală tranzitorie.

3. II. persoană care a fost atinsă de amnezie.


Ampelopsis

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ampélopsis)

1. viţă sălbatică, grimpantă, al cărei fruct este un ciorchine; lăuruscă.


Apoplexie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apoplexie, lat., gr. apoplexia)

1. pierdere totală a conştiinţei, provocată de ruptura unui vas din creier, urmată de hemoragie.

2. boală a plantelor datorată căldurilor excesive, ducând la uscarea lor bruscă.


Apostrofă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apostrophe, gr. apostrophe)

1. mustrare, reproş.

2. figură retorică constând în întreruperea bruscă a şirului ideilor pentru a se adresa direct unei persoane sau unui lucru.