Dictionar

telescaun

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (tele2- + scaun)

1. teleferic cu scaune suspendate de un cablu în circuit.
2. scaun suspendat pe cablu la intervale fixe.
 

anoproctie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (ano- + -proctie)

1. (med.) anus artificial, deschidere chirurgicală care face posibilă evacuarea scaunelor.
 

banc 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. banc)

1. postament, suport care susține o mașină-unealtă.
2. masă de atelier pe care se fixează piesele de prelucrat.
3. instalație pentru încetarea puterii motoarelor.
4. scândură transversală la bărci, ca scaun pentru cei care trag la rame.
 

bancă 3

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. banc, germ. Bank)

1. piesă de mobilier, cu sau fără rezemătoare, pe care pot ședea deodată mai multe persoane.
2. scaun cu pupitru pe care stau elevii în clasă.
3. a sta în ~a sa = a fi neutru, a sta oasiv, indiferent.
 

bar 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl., fr. bar)

1. local public în care consumatorii sunt serviți stând în picioare sau pe scaune înalte, în fața unei tejghele.
2. tejghea (specială) într-un restaurant etc., la care se servesc și se prepară băuturile.
3. mobilă, separată sau montată într-un interior, într-o casă, în care se așază băuturi, pahare, tutun și prăjituri.
4. cabaret.
 

cab

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl., fr. cab)

1. cabrioletă englezească cu două roți, în care vizitiul stă pe un scaun înalt, la spate.
 

camerling

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. camerlingue, it. camerlingo)

1. cardinal care administrează afacerile bisericii în timpul vacanței Sfântului Scaun.