Dictionar

Estropia

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. estropier)

1. a lipsi (pe cineva) de folosirea unui membru, fie prin rănire sau lovire accidentală, fie prin boală; a schilodi, a mutila.


Estropiaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (după fr. estropiement)

1. acțiunea de a estropia și rezultatul ei; estropiere.

2. privarea cuiva de utilizarea normală a unui membru, prin rănire sau mutilare; schilodire.


Infirm, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. infirme, lat. infirmus)

1. schilod, neputincios, invalid.


Mutila

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. mutiler, lat. mutilare)

1. a tăia, a amputa, a schilodi; a ciunti; (p. ext.) a desfigura, a deforma.


Mutilat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. mutilé)

1. (om) care nu mai e întreg; schilod.