Dictionar

sertărel

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (sertar + -el)

1. diminutiv al lui sertar; sertar mic; sertăraș.
2. (var.) (înv.) sirtărel.
 
 
 

caseton

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. cassetone)

1. mobilă florentină din epoca Renașterii, având sertare ornate cu sculptură măruntă.
2. casetă mare (4).
 

comodă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. commode)

1. mobilă scundă, cu sertare pentru lenjerie; scrin.
 

portetichetă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. porte-étiquette)

1. ramă de metal, pe capacul unui sertar, cu o etichetă privind conținutul sertarului.
 

rack

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. rack)

1. cutie în care sunt instalate pe verticală, sub formă de sertare, diverse amplificatoare și aparate.