OK
X
serviabil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. serviable)
1.
care
face
cu
plăcere
servicii
altora;
îndatoritor,
amabil.
serviabilitate
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. serviabilité)
1.
însușirea
de
a
fi
serviabil.
2.
caracterul
unei
persoane
gata
mereu
să
fie
de
ajutor.
complezent, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. complaisant)
1.
gata
de
a
servi
pe
cineva;
serviabil,
amabil.
complezență
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. complaisance)
1.
serviabilitate,
amabilitate;
curtoazie.
serviabilitate
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. serviabilité)
1.
însușirea
de
a
fi
serviabil.
2.
caracterul
unei
persoane
gata
mereu
să
fie
de
ajutor.