Dictionar

Rezultate secundare (Sfătui,):

Consfătui

Parte de vorbire: vb.
Origine: (con- + sfătui)

1. refl. a se sfătui împreună; a se consulta.


Sfătuială

Parte de vorbire: s.f. (pop.)
Origine: (sfătui + -eală)

1. acțiunea de a (se) sfătui și rezultatul ei; sfătuire.


Conciliabul

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. conciliabule, lat. conciliabulum)

1. consfătuire secretă între persoane care plănuiesc ceva (nepermis).

2. reuniune a prelaţilor schismatici.


Conferinţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. conférence, lat. conferentia)

1. expunere făcută în public asupra unei teme din domeniul ştiinţei, artei etc.

2. reuniune a reprezentanţilor unor state, organizaţii etc. pentru a discuta şi a lua hotărâri în anumite chestiuni.

3. ~ la nivel înalt = întrunire a unor şefi de state sau de guverne.

4. for superior al unei organizaţii de partid, care se întruneşte pentru a dezbate probleme ale organizaţiei, a alege organele sale de conducere etc.

5. consfătuire, convorbire.

6. ~ de presă = întâlnire între o personalitate a vieţii politice, sociale sau culturale şi reprezentanţi ai presei.


Consfătui

Parte de vorbire: vb.
Origine: (con- + sfătui)

1. refl. a se sfătui împreună; a se consulta.


Consfătuire

Parte de vorbire: s.
Origine: (consfătui)

1. acţiunea de a se consfătui.

2. şedinţă de lucru în care se discută probleme de interes comun.


Consilia

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. conseiller, lat. consiliari)

1. a spune cuiva ce ar trebui sau nu ar trebui facă; a sfătui.

2. a propune, a sugera cuiva reguli, principii, soluții pe care le urmeze.

3. a îndemna pe cineva acționeze într-un anumit mod, a invita la o anumită acțiune sau comportament.

4. (antonim) a deconsilia.


Consilier, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. conseiller)

1. persoană care opinii și recomandări; sfătuitor, sfetnic.

2. persoană a cărei funcție este de a ghida sau asista altă persoană în anumite domenii.

3. specialist care rezolvă problemele deosebite dintr-un anumit domeniu.

4. titlu al unor funcţionari din înaltele instanţe de judecată sau de verificare.

5. membru al unui consiliu.