Dictionar

fosfat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. phosphate)

1. sare sau ester al acidului fosforic.
2. îngrășământ agricol compus din săruri de fosfor.
 

hidrofosfat

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (cf. fr. hydrophosphate)

1. (chimie) fosfat combinat cu apă; fosfat hidratat.
 

hipofosfat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hypophosphate)

1. sare a acidului hipofosforic.
 

metafosfat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. métaphosphate)

1. sare a acidului metafosforic.
 

ortofosfat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. orthophosphate)

1. sare sau ester al acidului ortofosforic.
 

pirofosfat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. pyrophosphate)

1. sare a acidului pirofosforic.
 

amuza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. amuser, s’amuser)

1. (refl.) a petrece în mod plăcut și vesel; a se distra, a se înveseli, a se desfăta.
2. (tr.) a face să se amuze; a înveseli; a distra.
 

apatit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr apatite)

1. fosfat natural de calciu, îngrășământ agricol.
 

atramentare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după germ. Atramentverfaren)

1. tratament termochimic al pieselor de oțel prin încălzire în baie cu soluție de fosfat de fier și de mangan.
 

autunit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. autunite)

1. fosfat natural de uraniu și de calciu.
 

benjamin

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. benjamin)

1. copil iubit, răsfățat (cel mai mic dintre frați).
 

bonderiza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. bondériser)

1. a supune operației de fosfatare a unor metale feroase pentru a le feri de rugină.