Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bravade)
1. acţiune, manifestare prin care se bravează; sfidare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cynique, lat. cynicus, gr. kynikos, de câine)
1. adj. care denotă sfidare; sarcastic, sfidător, insolent, neruşinat.
2. şcoală ~ă = şcoală filozofică greacă din antichitate care s-a preocupat îndeosebi de problemele eticii, propovăduind autonomia morală a individului, simplitatea, întoarcerea la natură.
3. s. m. filozof aparţinând acestei şcoli.
4. adj., s. m. f. (cel) care exprimă deschis şi fără jenă atitudini şi gânduri condamnabile; (om) neruşinat, fără scrupule.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. provoquer, lat. provocare)
1. a îndemna, a stimula printr-un act de sfidare; a aţâţa, a instiga.
2. a cauza, a determina.
3. a chema la luptă, la o întrecere etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. truculence)
1. asprime, violenţă, lipsă de jenă, sfidare a bunului simţ.
Parte de vorbire: s.f. (învechit)
Origine: (cf. fr. effronterie)
1. aspectul, comportamentul unei persoane obraznice.
2. caracter, atitudine de persoană obraznică.
3. caracterul impertinent al unui act.
4. (sinonime) sfruntare, sfidare.