Dictionar

corosiv

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. corrosif, lat. corrosivus)

1. (despre substanțe) care provoacă o coroziune.
2. (fig.) mușcător, usturător.
 

defensiv

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT defensivus
2. FR défensif
3. EN defensive
4. DE verteidigend
5. RU оборонительный; зaщитный
6. HU védő, védelmező
 

inclusiv

Parte de vorbire:  adv.  
Etimologie: (fr. inclusif, lat. inclusivus)

1. împreună cu, și cu.
2. și cel din urmă (dintr-o serie).
 

intens; intensiv

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT intensus
2. FR intense; intensif; intensive
3. EN intense; intensive
4. DE intensiv
5. RU интенсивно
6. HU heves, intenzív, erős, átható
 

nevătămător; inofensiv

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT innoxius; innocuus
2. FR inoffensif; non nuisible
3. EN harmless
4. DE unschädlich; harmlos
5. RU безвредный
6. HU ártalmatlan; nem mérgező
 

sivapitec

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. sivapithèque)

1. specie de maimuță fosilă, din neozoic.
 

ablactație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. ablactation, lat. ablactatio)

1. trecere treptată și progresivă de la alimentația exclusiv lactată a sugarului la o alimentație diversificată; ablactare.
2. încetare a secreției de lapte matern.
 

ablativ, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. ablativus, fr. ablatif)

1. care poate suferi ablațiuni (transformarea progresivă a unui material prin descompunere, fuziune, vaporizare, sublimare, eroziune).
 

ablutomanie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (după fr. ablutiomanie, lat. ablutio)

1. (med.) tendință obsesivă de a se spăla.
 

abuziv, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. abusif, lat. abusivus)

1. care întrece măsura; exagerat, excesiv.
2. care constituie un abuz; arbitrar; ilegal.
3. care abuzează de puterea lor.
4. care este înșelător, specios.
5. (lingvistică) se spune despre un cuvânt folosit într-un mod impropriu.
6. părinte ~ = părinte care captează pentru sine și exclusiv afecțiunea copiilor săi (ex. mamă ~ă, tată ~).
 

accesibiliza

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (accesibil + -iza)

1. a face posibil accesul.
2. a face (mai) accesibil tuturor, inclusiv persoanelor cu dizabilități.
 

acidorezistență

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. acido-résistance)

1. rezistență a unor materiale, corpuri etc. la acțiunea agresivă a acizilor.
2. proprietate a unor bacterii colorate cu anilină de a rezista la acțiunea decolorantă a acizilor.