Dictionar

solidaritate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. solidarité)

1. faptul de a fi solidar; răspundere comună.
2. unitate strânsă, bazată pe o comunitate de interese, de sentimente, de idei; spirit de înțelegere.
3. coeziune.
4. (jur.) caracterul unui raport de obligații care leagă între ei mai mulți creditori și un singur debitor sau mai mulți debitori și un singur creditor.
 

colectivism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. collectivisme, rus. kollektivizm)

1. principiu fundamental al doctrinei comuniste exprimând colaborarea, solidaritatea, comunitatea de interese față de cauza generală comună.
 

francmasonerie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. franc-maşonnerie)

1. asociație internațională secretă de persoane unite printr-un ideal de fraternitate și solidaritate și care practică unele ritualuri oculte, implicată în mișcări de schimbare a regimurilor politice din multe țări; masonerie.
 

internaționalism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. internationalisme)

1. solidaritate, cooperare între națiuni, popoare, țări, clase și partide independente, egale în drepturi, pe baza unor interese și vederi comune, în scopul sprijinului reciproc al progresului și păcii.
2. cuvânt internațional.
 

mutualism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. mutualisme)

1. sistem de solidaritate și de ajutor reciproc.
2. sistem social bazat pe mutualitate.
3. (biol.) conviețuire a mai multor organisme de specii diferite; simbioză.
 

panafricanism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. panafricanisme)

1. doctrină politică de luptă revoluționar-democratică și progresistă pentru unitatea și solidaritatea popoarelor africane.
 

solidar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. solidaire)

1. care este legat de cineva sau de ceva printr-o unitate de concepții, de sentimente și de interese; strâns unit.
2. care participă împreună cu alții la un drept.
3. (despre un creditor sau un debitor) aflat într-un raport de solidaritate.
4. (despre piese de mașini) strâns legat de altceva; care ia parte la aceeași măsură cu altă piesă la o acțiune.