Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. somnolence, lat. somnolentia)
1. stare intermediară între veghe și somn; (înv.) semisomn.
2. stare de inerție, inactivitate sau toropeală, legată de oboseală, căldură sau frig; moleşeală.
3. (med.) stare asemănătoare somnului superficial care se întâlnește în anumite boli; torpoare.
4. (fig.) stare de inerție, de pasivitate a unei persoane, a unui grup social, a unei comunități.
Parte de vorbire: sufix
Origine: (fr. -grypnie, cf. gr. grypnos „somn”)
Parte de vorbire: vb. intr.
Origine: (fr. hiberner, lat. hibernare)
1. a fi în hibernare.
2. a petrece iarna având funcțiile vitale încetinite, într-o stare de amorțeală.
3. (informatică) a intra într-o stare de așteptare care economisește energie, păstrând starea activă stocată în memoria nevolatilă.
4. (fig.) a-și petrece viața în somnolență; a sta inactiv.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. hypnolepsy)
1. stare de somnolenţă, în cadrul narcolepsiei.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr., it. nona)
1. formă gravă de gripă, printr-o somnolenţă continuă.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. sédatif)
1. I. care este potrivit pentru calmarea durerii sau a excitației unui organ; calmant.
2. care este potrivit pentru calmarea tensiunii nervoase, pentru reducerea anxietății sau pentru depășirea insomniei.
3. (înv.) apă ~ă = medicament preparat din alcool camforat, amoniac și apă sărată, întrebuințat drept calmant în durerile nevralgice și reumatice.
4. substanță care are o acțiune depresivă asupra sistemului nervos central și care provoacă calmare, relaxare, reducerea anxietății, somnolență, încetinirea respirației și diminuarea reflexelor.
Parte de vorbire: vb. intr.
Origine: (fr. somnoler)
1. a fi într-o stare de somnolență; a dormita.