Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. spectaculaire)
1. care ține de spectacol; privitor la spectacol.
2. care frapează vederea, imaginația prin caracterul său remarcabil; spectaculos.
3. care atrage privirile, care impresionează prin aspect, prin strălucire; spectaculos.
4. care produce, care caută să producă un efect vizual, emoțional.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (după it. spettacoloso)
1. impresionant (prin fast, prin strălucire); remarcabil; spectacular.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. théâtralisme)
1. interpretare emfatică a unui rol.
2. atitudine teatrală; caracter teatral; teatralitate.
3. (med.) tendinţă către manifestări emotive spectaculare și nefirești.