Rezultate secundare (Spiţă,):
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Spital)
1. instituţie medicală în care sunt internaţi şi trataţi bolnavii.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (spital + -icesc)
1. care aparține spitalului, privitor la spital.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (după fr. hospitaliser)
1. a instala pe cineva în spital pentru tratament; a interna.
2. a îngriji, în anumite cazuri, un bolnav la domiciliu.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (spitaliza)
1. acțiunea de a spitaliza și rezultatul ei.
2. faptul de a fi internat și îngrijit într-un spital; timp cât cineva este internat și îngrijit într-un spital.
3. (sintagmă) ~ la domiciliu = formă de asistență medicală prin care îngrijirile sunt efectuate la domiciliul persoanei bolnave.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (spitaliza)
1. (despre oameni) care este instalat și îngrijit în spital; internat.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. ambulatoire, lat. ambulatorius)
1. adj. care umblă, merge; fără loc stabil.
2. (zool.; despre organe) care serveşte la mers.
3. (despre tratamente) care nu necesită spitalizare.
4. s. n. dispensar.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. banca, fr. banque)
1. instituţie financiară care efectuează operaţii de plată şi de credit.
2. ~ de emisiune = instituţie care are dreptul să emită bancnote; bilet de ~ = bancnotă.
3. ~ de date (sau de informaţii) = instituţie specializată în stocarea şi furnizarea de informaţii prelucrate cu ordinatorul; ~ de organe = serviciu într-un spital care conservă organe anatomice în vederea utilizării lor pentru transplant.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (bio- + tehnician, cf. fr. biotechnicien)
2. persoană responsabilă de operarea și întreținerea echipamentelor sanitare utilizate în spitale și clinici.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bloc, blocus)
1. bucată, masă mare dintr-o materie solidă și grea; corp, obiect dintr-o bucată.
2. masiv de beton pentru ancorarea armăturii la elemente grele de beton precomprimat; material de construcție din piatră naturală, beton, ceramică.
3. ~ continental = sector al scoarței terestre de mari dimensiuni, înconjurat de depresiuni oceanice sau marine de mare adâncime.
4. (poligr.) caracter de literă înrudit cu caracterul grotesc.
5. grămadă de obiecte, lucruri etc. care formează o masă unică.
6. în ~ = împreună, laolaltă; ~ alimentar = serviciu într-un spital care asigură pregătirea și servirea hranei bolnavilor; ~ operator = parte a unui serviciu de chirurgie rezervat operațiilor.
7. mapă de foi de hârtie egale prinse împreună, servind pentru a face însemnări, desene etc.
8. ansamblu de mărci poștale detașate dintr-o coală.
9. piesă metalică turnată a unei mașini, care cuprinde cilindrii unui motor, camerele de răcire și conductele de distribuire.
10. mecanism care permite manevrarea macazului de cale ferată din cabina acarului sau din stație.
11. grup de voleibaliști care sar la fileu pentru a împiedica pe adversari să înscrie un punct dintr-o lovitură de atac.
12. (în S.U.A.) porțiune de stradă delimitată de două intersecții.
13. unitatea dintre (supra)structura unei societăți istoric determinate și relațiile dialectice dintre ele.
14. alianță, înțelegere (între state, partide etc.).
15. (med.) obturare a unei căi vasculare sau întrerupere a circulației printr-un vas.
16. întrerupere a unei conductibilități neuromusculare.
17. (inform.) ansamblu de circuite ale unui ordinator îndeplinind aceeași funcție.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. catamnése)
1. studiul evoluţiei unei boli după datele obţinute de la bolnav, după ieşirea din spital.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. contre-visite)
1. a doua vizită medicală făcută pentru a verifica rezultatele, diagnosticele unei vizite anterioare; supravizită.
2. a doua vizită pe care medicul o face bolnavilor dintr-un spital în timpul după-amiezii.
3. (înv.) vizită de răspuns la o altă vizită.