Dictionar

agil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. agile, lat. agilis)

1. sprinten, vioi; mobil, activ.
2. îndemânatic, dibaci, priceput.
 

agilitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. agilité, lat. agilitas)

1. calitatea de a fi agil; sprinteneală, îndemânare.
 

alegrețe

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. allegrezza, fr. allégresse)

1. vioiciune, sprinteneală (a tonului, a exprimării).
 
 

alert, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. alerte)

1. care este vigilent, atentiv.
2. care este prompt, agil și suplu; vioi, iute, sprinten.
 

veloce

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (it. veloce, fr. véloce)

1. adj. inv. sprinten, ușor; iute.
2. adv. (muz.) repede, iute.