Dictionar

Rezultate secundare (Stăpân,):

Stăpâncă

Parte de vorbire: s.f. (pl. -nce) (regional)
Origine: (stăpân + -că)

1. femeie care dispune în fapt sau de drept de anumite puteri asupra unor oameni (sclavi, iobagi et cetera), considerată în raport cu aceștia; stăpână, (reg.) stăpâneasă.

2. femeie în serviciul căreia se află angajat cineva; stăpână, (reg.) stăpâneasă.


Abţine

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. s’abstenir, lat. abstinere)

1. refl. a se stăpâni, a se opri de la ceva; a se lipsi de folosirea unor lucruri; a nu se pronunţa, a nu-şi exprima punctul de vedere.


Acapara

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. accaparer, it. accaparrare)

1. a pune stăpânire pe ceva sau pe cineva.


Ambiţiona

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. ambitionner)

1. tr. a trezi ambiţia, dorinţa de a face ceva.

2. refl. a fi stăpânit de ambiţie; a se încăpăţâna.


Ambiţios, -oasă

Parte de vorbire: adj., s. m. f.
Origine: (fr. ambitieux, lat. ambitiosus)

1. (om) stăpânit de ambiţie.

2. (om) încăpăţânat.


Amfitrion, -oană

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. amphitryon)

1. stăpân al unei case; gazdă.

2. persoană la care sau pe cheltuiala căreia se ia masa.


Anglofob, -ă

Parte de vorbire: adj., s. m. f.
Origine: (fr. anglophobe)

1. (cel) stăpânit de anglofobie.