Dictionar

stagiu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. stage, lat. stagium)

1. practică pe care trebuie să o facă un începător pentru a dobândi experiență în profesiunea sau specialitatea sa.
2. vechime în muncă a unui angajat (începător).
3. ~ militar = perioadă în care cineva își face serviciul militar.
4. perioadă, etapă, stagiu de pregătire; situație tranzitorie.
 

poștagiu

Parte de vorbire:  s.m. (învechit)  
Etimologie: (poștă + -agiu)

1. diriginte de poștă la țară; (înv.) poștameșter.
2. funcționar al poștei care duce corespondența la destinație; factor poștal; poștar, poștaș.
 

stagiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. stagione)

1. perioadă, interval de timp în care au loc reprezentații teatrale, concerte etc.
 

definitivat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (definitiva)

1. faptul de a definitiva.
2. grad didactic care se obține de un profesor sau învățător pe baza unei inspecții speciale și a unui examen, după un stagiu de activitate didactică.
 

doctorantură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (rus. doktorantura)

1. formă de pregătire avansată a oamenilor de știință, în înstituțiile de învățământ sau de cercetări științifice, pentru gradul de doctor în științe.
2. stagiu de calificare științifică superioară pentru obținerea titlului de doctor; doctorat.
 

doctorat

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. doctorat)

1. formă de studii suprauniversitare constând dintr-o serie de cursuri, examene și o teză, organizate pe lângă instituțiile de învățământ superior și care conferă titlul de doctor într-o anumită specialitate; doctorantură.
2. teză de ~ = teză care atestă stagiul de calificare științifică superioară, efectuat după terminarea studiilor universitare, în vederea obținerii titlului de doctor.
 

externat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. externat)

1. externare.
2. școală în care nu se primesc decât elevi externi.
3. stagiu constituind o formă de pregătire a studenților în medicină în practica zilnică în clinică; denumirea acestui examen.
 

internat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. internat)

1. instituție anexă a unei școli care asigură elevilor locuință și masă.
2. stagiu de pregătire a studenților în medicină în practică retribuită în clinică sau spital.
 

încorpora

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. incorporer, lat. incorporare)

1. a absorbi, a îngloba, a cuprinde în sine.
2. a anexa (un teritoriu).
3. a încadra într-o unitate pentru efectuarea stagiului militar.