Rezultate secundare (Static):
Parte de vorbire: sufix
Origine: (gr. statikos „care oprește”)
1. „care menține, care oprește”.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. aiolostaticus)
1. (bot.) cu poziţie oblică din cauza vânturilor constante (ex. arbore).
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT anastaticus
2. FR anastatique; réviviscent
3. EN anastatic; reviving
4. DE anastatisch; wiederauflebend
5. RU aнaстaтический; оживaющий
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
4. DE astatisch; in jeder Lage im Gleichgewicht befindlich
5. RU aстaтический; безрaзличный
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
3. EN bacteriostatic
6. HU bakteriostatikus, meggátolja a baktériumok szaporodását
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT fungistaticus
2. FR fungistatique
3. EN fungistatic
4. DE fungistatisch
6. HU gombák fejlődését gátló
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adrénochrome)
1. produs de oxidare a adrenalinei, cu acţiune hemostatică şi tonifiantă asupra pereţilor vaselor sangvine.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aérostatique)
1. adj. referitor la aerostatică.
2. s. f. ramură a mecanicii fluidelor care studiază echilibrul gazelor, precum şi tehnica construirii şi dirijării aerostatelor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. analgésine)
1. (farmacie) medicament ușor amar, inodor, solubil în apă, care posedă proprietăți antifebrile, antinevralgice, antireumatice, antispastice și hemostatice; antipirină.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. antiferment)
1. substanță care împiedică acțiunea fermenților; antienzimă.
2. anticorp capabil să neutralizeze în mod specific activitatea diastatică a unui ferment.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (anti- + izostatic)
1. (despre fenomene) care acţionează în sensul deranjării echilibrului izostatic al scoarţei terestre.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anti-statique)
1. (substanţă) care, încorporată materialelor plastice, împiedică dezvoltarea electricităţii statice, la suprafaţa acestora.