Dictionar

Rezultate principale (Stopa;):

Stopă

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. stopper)

1. dispozitiv care blochează virarea lanţului ancorei sau o parâmă de sârmă la bordul navelor.


Rezultate secundare (Stopa;):

Stopa 1

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. stopper)

1. intr., tr. a (se) opri (o mişcare, o acţiune).

2. (despre vehicule) a (se) opri.

3. tr. a opri mingea (cu piciorul, la fotbal) sau pucul (la hochei).


Stopa 2

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. stopper, germ. stoppen)

1. a repara fin o stofă ţesând firele rupte.


Stopaj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. stoppage)

1. faptul de a stopa; stopare, stopat.

2. acțiunea de a opri o ruptură, o deșirare, o gaură într-o țesătură; rezultat al acestei acțiuni.


Stopat

Parte de vorbire: s.
Origine: (stopa)

1. faptul de a stopa; stopare2, stopaj.


Bara

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. barrer)

1. a întrerupe, a împiedica cu o bară, cu un obstacol circulaţia, trecerea (pe un drum, o stradă etc.); (fig.) a împiedica, a opri, a stopa.

2. a trage o linie peste..., a şterge cu o linie (un text).


Fibroadenomatoză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. fibroadénomatose)

1. (med.) sindrom clinic prin formarea de fibroadenoame; distrofie chistică a sânului, mastopatie fibrochistică.


Masca

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. masquer)

1. tr., refl. a(-și) acoperi fața cu o mască.

2. tr. (fig.) a ascunde (ceva) sub false aparențe, cu intenția de a înșlea.

3. a ascunde vederii inamicului trupele, tehnica de luptă, diverse obiective; a camufla.

4. (mar.) a orienta astfel un velier încât velele primească vântul din față, stopând nava.

5. a interpune o velă între vânt și o altă velă, împiedicând-o primească vânt.

6. a manevra astfel un velier încât ajungă în vântul altei ambarcații cu vele.

7. a suprapune un sunet perturbator peste unul util, făcându-l ininteligibil.


Stopaj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. stoppage)

1. faptul de a stopa; stopare, stopat.

2. acțiunea de a opri o ruptură, o deșirare, o gaură într-o țesătură; rezultat al acestei acțiuni.


Stopat

Parte de vorbire: s.
Origine: (stopa)

1. faptul de a stopa; stopare2, stopaj.