Parte de vorbire: s.f. (înv. și pop.)
Origine: (strâmb + -ătate)
1. nedreptate; (prin ext.) neadevăr, minciună.
Parte de vorbire: vb. tr. (înv. și reg.)
Origine: (v. strâmbătate)
1. a nedreptăți.
Parte de vorbire: s.f. (înv.)
Origine: (v. strâmbătăți)
Parte de vorbire: adj. (înv.)
Origine: (v. strâmbătăți)
1. (despre oameni) nedreptățit.
Parte de vorbire: adj. (înv.)
Origine: (strâmbătăți + -tor)
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bouffon)
1. s. m. personaj comic îmbrăcat caraghios, la curtea suveranilor sau a seniorilor feudali pentru a-i distra cu glume, strâmbături etc.; măscărici.
3. (peior.) om care stârneşte râsul prin glume, gesturi caraghioase etc.
4. adj. comic, caraghios, grotesc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. grimace)
1. strâmbătură, schimonoseală a feţei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. rictus)
1. strâmbătură a gurii provocată de o contracţie a muşchilor feţei sau de un râs forţat.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (vb. încârliga)
1. îndoit, încovoiat, strâmbat (ca un cârlig).
2. încolăcit.
3. (bot.) curbat spre interior (de ex. pinten, spin).
Parte de vorbire: s.f. (înv.)
Origine: (strâmba + -ăciune)
1. nedreptate, (înv. și pop.) strâmbătate.
Parte de vorbire: s.f. (înv.)
Origine: (v. strâmbătăți)