Rezultate secundare (Strângător,):
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (strânge + -ător)
1. (om) care strânge, agonisește, (om) econom; (p. ext.) (om) zgârcit.
2. s.m.f. persoană care adună ceva; adunător.
3. ~ de paie (la combină) = dispozitiv pentru căpițirea paielor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. coercitif)
1. care are puterea sau dreptul de a constrânge.
2. care exercită o constrângere; constrângător.
3. câmp ~ = intensitatea câmpului magnetic la care se anulează magnetizaţia unui corp feromagnetic.
Parte de vorbire: adj., s.n.
Origine: (fr. laxatif, lat. laxativus)
1. (aliment, medicament) care accelerează evacuarea fecalelor; care grăbește purgația; purgativ.
2. (antonime) constipant, (înv.) strângător.
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (strânge + -ător)
1. (om) care strânge, agonisește, (om) econom; (p. ext.) (om) zgârcit.
2. s.m.f. persoană care adună ceva; adunător.
3. ~ de paie (la combină) = dispozitiv pentru căpițirea paielor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (ne- + strângător)
1. care își risipește averea, bunurile; cheltuitor, risipitor.
Parte de vorbire: s.m. (învechit)
Origine: (dabilă + -ar)
1. persoană care strângea biruri; strângător de dări; perceptor.