Dictionar

Rezultate secundare (Subit.):

Subit, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. subit, lat. subitus)

1. (şi adv.) care se produce, pe neaşteptate, brusc; neprevăzut, inopinat.


Subito

Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. subito)

1. (muz.) subit, pe neaşteptate.


Brusc, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. brusque)

1. (şi adv.) care se produce pe neaşteptate; precipitat, subit.


Bufeu

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bouffée)

1. răbufnire subită şi trecătoare de febră, de enervare, accelerare bruscă a pulsului etc.

2. aer care iese pe gură.

3. (rar) răbufnire.


Delitescent, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. délitescent)

1. care prezintă delitescență.

2. (despre țesuturi) care are proprietatea de a se dezagrega prin absorbție de lichid.

3. (despre tumori) care dispare subit.

4. (despre un parazit) care este în incubație.


Delitescenţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. délitescence)

1. dezagregare a unui corp, ţesut etc. prin absorbţie de apă.

2. dispariţie subită a unei tumori, a unei inflamaţii.

3. perioada de incubaţie a unui parazit.


Ictus

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. ictus)

1. accent care cade pe una din componentele unui picior metric.

2. partea cea mai reliefată a unui motiv melodic, asupra căreia cade accentul.

3. (med.) atac morbid, subit; şoc.


Lipotimie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. lipothymie)

1. pierdere subită şi trecătoare a cunoştinţei; leşin.