Parte de vorbire: I. adj., II. s.f. pl.
Origine: (fr. succulent, lat. suculentus)
1. I. cu mult suc, zemos; (prin ext.) savuros şi hrănitor.
2. (bot.) se spune despre o plantă ale cărei țesuturi sunt bogate în apă.
3. (fig.) plin de conţinut, de savoare.
4. II. nutreţuri provenite din cartofi, sfeclă etc. şi rădăcinoase.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR succulent; juteux; charnu
3. EN succose; sappy; juicy; fleshy; succate; succous; succulent; sapid
4. DE saftig; saftreich; fleischig; voller Saft
5. RU сукулентный; сочный; мясистый
6. HU nedvdús, lédús, pozsgás, húsos, vizes, vizenyős
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. succulence)
1. însuşirea de a fi suculent; savoare, gust.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arac, engl. arrack)
1. băutură alcoolică foarte tare, rachiu din orez sau din plante suculente bogate în zahăr.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (lat. chylus „suc, zeamă”)
Parte de vorbire: sufix
Origine: (gr. -khylos „suc, zeamă”)
1. „suc, umoare, chil, suculență”.
Parte de vorbire: s.f. pl.
Origine: (lat. chylophytae)
1. (bot.) plante suculente (plante ale căror organe stochează apă).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. crassulacées)
1. familie de plante dicotiledonate erbacee grase, suculente: crasula.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (engl. mango)
1. (bot.) arbore din regiunile tropicale, al cărui fruct, comestibil, ca un pepene, are miezul moale şi galben, suculent, dulce, cu o aromă puternică; manghier.
2. (bot.) drupă (fruct) de manghier de mărimea unei pere, de culoare galbenă sau portocalie, cu sâmbure mare și pulpă foarte gustoasă.