Dictionar

Rezultate secundare (Sufletesc;):

Criză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. crise)

1. manifestare violentă a contradicţiilor (economice, politice, ideologice, militare etc.).

2. ~ economică = fază a ciclului economic în care se formează un surplus relativ de mărfuri în raport cu capacitatea de cumpărare limitată a populaţiei, ceea ce duce la scăderea producţiei, la falimente, şomaj etc.; ~ energetică = fenomen complex care se manifestă prin insuficienţa resurselor energetice clasice.

3. moment critic, periculos şi decisiv; tulburare.

4. ~ de guvern = interval de timp care se scurge între demisia unui guvern şi formarea unui nou guvern.

5. lipsă acută.

6. tensiune, zbucium sufletesc, moment de grea încercare, de depresiune sufletească.

7. fază critică în evoluţia unei boli.


Dramă 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. drame, lat., gr. drama)

1. specie a genului dramatic în care tragicul se amestecă cu comicul.

2. ~ muzicală (sau lirică) = (spectacol de) operă.

3. arta dramatică.

4. (fig.) eveniment tragic, zguduitor; nenorocire.

5. frământare, conflict sufletesc puternic, cu consecinţe tragice.


Psihic, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. psychique, germ. psychisch)

1. adj. referitor la psihic; sufletesc.

2. s. n. formă specifică de reflectare a realității obiective, proprie omului și animalelor superioare, produs al activității sistemului nervos; totalitatea fenomenelor și proceselor prin care se realizează această reflectare.

3. structură sufletească proprie cuiva.


Reveni

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. revenir)

1. a veni înapoi, a se întoarce.

2. a se ivi din nou.

3. a se ajunge din nou la aceeaşi stare, a-şi recăpăta echilibrul (sufletesc).

4. a relua (un subiect, o idee).

5. a i se atribui; a fi de resortul...; a i se cuveni.

6. a revoca.


Spiritual 1, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. spirituel, lat. spiritualis)

1. care aparţine spiritului.

2. intelectual, sufletesc.

3. inteligent, deştept, ager; înzestrat cu umor.


Tribulaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. tribulation)

1. zbucium sufletesc, frământare, mâhnire, necaz, chin.