Dictionar

sulfat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. sulfate)

1. sare sau ester al acidului sulfuric.
 

bisulfat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bisulfate)

1. sare a acidului sulfuric, în care un atom de hidrogen este înlocuit cu un metal.
 

persulfat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. persulfate, germ. Persulfat)

1. sare a acidului sulfuric.
 
 

sulfataj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. sulfatage)

1. acțiunea de a (se) sulfata și rezultatul ei; sulfatare.
2. acțiunea de tratare a culturilor agricole cu sulfat de cupru.
 
 

sulfatat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. sulfaté)

1. (chim.; despre baze) care conţine sulfaţi.
 

alaun

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Alaun)

1. sulfat dublu al unui metal trivalent sau monovalent; sulfat dublu de aluminiu şi potasiu; piatră-acră.
 

alunit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alunite)

1. sulfat natural hidratat de aluminiu şi potasiu.
 

anhidrit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anhydrite)

1. sulfat anhidru natural de calciu.
 
 

baritoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. barytose)

1. pneumoconioză provocată de inhalarea prelungită a pulberilor de sulfat de bariu sau barită.
 

calcantit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. calcantite)

1. sulfat natural hidratat de cupru; piatră-vânătă.