Dictionar

mizerie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. miseria, fr. misère)

1. stare de sărăcie extremă.
2. aspect exterior care dovedește o mare sărăcie; stare vrednică de plâns.
3. (pl.) lipsuri, griji; neplăceri, supărări, șicane.
 

poane

Parte de vorbire:  s.f. pl. (I. reg.; II. înv.)  
Etimologie: (I. ngr. πονος; II. nec.)

1. I. necazuri, supărări, neplăceri.
2. II. pleavă.
 

îmbolnăvire

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (vb. îmbolnăvi)

1. faptul de a (se) îmbolnăvi; îmbolnăvit.
2. căpătare a unei boli; infectare, molipsire.
3. (fig.) provocare a supărării cuiva.