OK
X
suportabil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. supportable)
1.
care
se
poate
suporta.
suportabilitate
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (engl. supportability)
1.
însușirea
de
a
fi
suportabil,
tolerabil;
capacitatea
de
a
putea
suporta.
2.
(inf.)
faptul,
pentru
software
sau
hardware,
de
a
fi
acceptat
de
sistemul
de
operare,
de
a
fi
compatibil
cu
acesta.
3.
(anton.)
insuportabilitate.
atroce
Parte de vorbire:
adj. invar.
Etimologie: (fr., it. atroce, lat. atrox)
1.
de
o
cruzime
care
stârnește
groază
sau
dezaprobare;
sângeros,
cumplit,
fioros.
2.
foarte
greu
de
suportat
din
cauza
violenței
sale;
abominabil.
3.
care
este
foarte
greu
de
suportat;
insuportabil.
imposibil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. impossible, lat. impossibilis)
1.
adj.
care
nu
este
posibil,
nu
poate
să
existe.
2.
(fam.;
despre
oameni)
nesuferit,
insuportabil.
3.
s.
n.
lucru
cu
neputință,
irealizabil.
4.
(adv.)
cu
neputință.
inaudibil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. inaudible)
1.
care
nu
se
poate
auzi,
neaudibil;
(prin
ext.)
imperceptibil.
2.
greu
de
auzit
din
cauza
calității
slabe
a
sunetului.
3.
(și
figurat)
greu
de
ascultat
din
cauza
caracterului
său
neplăcut,
insuportabil.
4.
(figurat)
al
cărui
mesaj
este
confuz,
de
neînțeles.
5.
(antonime)
audibil,
auzibil.
intenabil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. intenable)
1.
care
nu
poate
fi
susținut.
2.
(fig.)
insuportabil.
suportabilitate
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (engl. supportability)
1.
însușirea
de
a
fi
suportabil,
tolerabil;
capacitatea
de
a
putea
suporta.
2.
(inf.)
faptul,
pentru
software
sau
hardware,
de
a
fi
acceptat
de
sistemul
de
operare,
de
a
fi
compatibil
cu
acesta.
3.
(anton.)
insuportabilitate.
tenabil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. tenable)
1.
la
care
se
poate
rezista,
suportabil.
2.
care
se
poate
ține,
păstra;
durabil,
trainic.