Rezultate secundare (Surescitare,):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. démence, lat. dementia)
1. alienaţie mintală, nebunie.
2. (fig.) surescitare intensă (vecină cu nebunia).
Parte de vorbire: s.
Origine: (destinde)
1. faptul de a se destinde; relaxare.
2. (fig.) încetare a unei tensiuni nervoase, de surescitare; liniştire.
3. slăbire a încordării relaţiilor dintre state sau a relaţiilor internaţionale.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. épithymie)
1. (med.) surescitare cerebrală intensă și nesănătoasă.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (lat. nervus, it. nervo, fr. nerf)
1. formație anatomică din fascicule de fibre, care conduc excitațiile senzitive de la organele periferice ale corpului către centrul celular și excitațiile motorii de la centrul celular către periferie.
2. (pl.) stare de încordare, de surescitare.
3. (fig.) putere, forță, vigoare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. nervosité)
1. stare de enervare; iritare, surescitare; (p. ext.) nerăbdare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. paroxysme, germ. Paroxysmus, gr. paroxysmos)
1. intensitate maximă a unei boli, a unui sentiment etc.
2. surescitare, tulburare extremă.
3. intensificare bruscă a activităţii forţelor interioare ale Pământului, care duce la formarea munţilor şi la modificări ale scoarţei terestre.