Parte de vorbire: s.
Origine: (surprinde)
1. faptul de a surprinde sau de a fi surprins.
2. prin ~ = pe neaşteptate.
3. observare a unui aspect momentan.
4. sentiment de uimire; surpriză.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. embuscade)
1. loc ascuns de unde se pândeşte inamicul pentru a-l surprinde.
2. acţiune la luptă în care inamicul este atacat prin surprindere.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. contrariété)
1. surprindere neplăcută provocată de o contrazicere.
2. (log.) raport între două noţiuni sau judecăţi care se exclud reciproc, dar care pot fi înlăturate amândouă în favoarea unei a treia.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. groggy)
1. (despre un boxer) ameţit în urma loviturilor puternice primite; (p. ext.) luat prin surprindere, care şi-a pierdut cumpătul, derutat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. perplexité, lat. perplexitas)
1. surprindere, uimire; stupefacţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. surprise)
1. faptul de a lua pe cineva prin surprindere; întâmplare neaşteptată, neprevăzută.
2. plăcere, bucurie neaşteptată făcută cuiva; cadou.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (vb. arde)
3. a sări (ca) ~ = a sări repede (de surprindere, de spaimă, de indignare).
4. carbonizat în parte sau integral; distrus sub acțiunea unui agent corosiv, a unui acid etc.
5. care a fost supus acțiunii focului (cu un scop anumit).
6. (despre oameni) care are pielea înroșită, pârlită sau bășicată de soare; (despre pielea oamenilor) înroșit, pârlit sau bășicat de soare.
7. fript (cu aburi sau cu apă fierbinte).
8. (adesea fig.) uscat, pârjolit (de soare, de secetă etc).
9. fig. (despre inimă, suflet etc.) zdrobit, distrus.