aromi
Parte de vorbire: vb.
Etimologie: (necunoscută)
Etimologie: (necunoscută)
1. intr. a fi cuprins de un somn ușor (și scurt); a ațipi.
2. tr. a ameți cu un miros îmbătător.
3. tr. (înv) a afuma pe cineva cu mirodenii; a tămâia.
4. tr. (fig.) a potoli, a liniști.
5. (înv.) a aroma.