Dictionar

Rezultate secundare (Talâm.):

Epitalam

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. épithalame, lat. epithalamium, gr. epithalamion)

1. poem liric compus şi cântat cu ocazia unei căsătorii.


TALAM(O)-, -talam

Parte de vorbire: afix
Origine: (fr. thalam/o/-, -thalame, cf. lat. thalamus, gr. thalamos)

1. „receptacul vegetal, talamus”.


Talamencefal

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. thalamencéphale)

1. regiune mediană a creierului în care elementul principal îl constituie talamusul.


Talamiu

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT thalamium

2. FR thalamium; corps de fructification

3. EN thalamium; fruit-body

4. DE Fruchtkörper

5. RU плодовое тело

6. HU termőtest, termőrész


TALAMO-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (gr. thalamos „pat nupțial, dormitor”)

1. „talamus, talamic”.


Talamotomie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. thalamotomie)

1. suprimare chirurgicală a unor conexiuni ale talamusului.


Extrapiramidal

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. extrapyramidal)

1. sistem ~ = ansamblu de fibre aferente şi deferente în regiunile subcorticale şi subtalamice care servesc motricităţii involuntare şi tonusului muscular; sindrom ~ = ansamblu de tulburări ale sistemului piramidal.


Lemnisc

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. lemnisque)

1. (ant.) panglică cu care se legau coroanele, palmele.

2. (anat.) cale senzorială secundară a sistemului nervos central, care începe în măduvă sau în trunchiul cerebral şi se termină în talamus.


Spinotalamic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. spinothalamique, engl. spinothalamic)

1. care aparţine măduvei spinării şi talamusului.

2. fascicul ~ = fibre nervoase, care străbat măduva spinării, bulbul şi pedunculii cerebrali, ajungând în talamus.


TALAM(O)-, -talam

Parte de vorbire: afix
Origine: (fr. thalam/o/-, -thalame, cf. lat. thalamus, gr. thalamos)

1. „receptacul vegetal, talamus”.


Talamencefal

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. thalamencéphale)

1. regiune mediană a creierului în care elementul principal îl constituie talamusul.


Talamotomie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. thalamotomie)

1. suprimare chirurgicală a unor conexiuni ale talamusului.