Rezultate secundare (Teşi.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. decollator)
1. instrument chirurgical de forma unui tăietor de hârtie cu marginile teşite, pentru decolare (2).
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. détalonnage)
1. (tehn.) teşitură pe faţa de aşezare a sculelor aşchietoare.
2. operaţie prin care se obţine o astfel de teşitură.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ébrasure)
1. lărgire oblică, teşitură în interiorul unui zid, la uşi sau ferestre.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. facetter)
1. a şlefui, a tăia în faţete (pietre preţioase).
2. (poligr.) a prelucra un clişeu, o piesă de stereotipie prin teşirea marginilor sau scobirea în ele a unui şant, spre a fi fixat pe un suport.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. facette)
1. fiecare dintre fețele mici ale unui poliedru; fiecare dintre fețele unei pietre prețioase.
2. ~ de cuțit = teșitură a muchiei tăietoare la cuțitele de prelucrare prin așchiere.
3. ochi de ~e = ochi compus al insectelor.
4. (poligr.) placă de fontă pentru fixarea plăcilor de stereotipie.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. chanfreiner)
1. a tăia oblic muchiile unei pietre, ale unei piese de lemn sau de metal; a teşi.