Dictionar

Rezultate secundare (Temei,):

Temeinici

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (din temeinic)

1. a face devină temeinic; a consolida.


A fortiori

Parte de vorbire: loc. adv., adj. inv.
Origine: (lat. a fortiori, cu atât mai mult)

1. care se impune cu necesitate.

2. (log.; despre raţionamente) care constă în trecerea de la o judecată la alta pe baza faptului în favoarea celei de-a doua judecăţi există tot atâtea temeiuri.


Antropologic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anthropologique)

1. referitor la antropologie.

2. şcoală = a) şcoală întemeiată de Lombroso, care concepea infracţiunea ca un produs al factorilor biologici, iar pe infractor ca un tip înnăscut de „om criminal”; b) orientare sociologică care susţine în mod eronat viaţa socială a popoarelor este determinată de caracteristicile anatomo-fiziologice ale rasei.


Apologetic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. apologétique)

1. adj. care conţine o apologie.

2. s. f. ramură a teologiei care are ca scop apărarea creştinismului.

3. sistem preconceput, teorie etc. prin care se elogiază neîntemeiat o persoană, o idee, un sistem etc.


Aprofunda

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. approfondir)

1. a studia temeinic; a pătrunde cu mintea.


Argument

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. argument, lat. argumentum)

1. dovadă (propoziţie, raţionament) pe care se întemeiază o demonstraţie; probă.

2. (mat.) element din domeniul de definiţie al unei funcţii; variabilă independentă.

3. rezumat al unei piese de teatru, al unei opere literare etc.

4. dată folosită drept cheie în cursul unei sortări, unei căutări într-un fişier.


Astrologic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. astrologique, lat. astrologicus)

1. referitor la astrologie.

2. literatură = literatură cu caracter divinatoriu, întemeiată pe credinţa în influenţa aştrilor asupra destinului.