Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. terroriste)
1. I. care se referă la terorism, de teroare.
2. care ține de terorism; (înv.) teroristic.
3. care adoptă o atitudine de intoleranță, de intimidare.
4. II. adept al terorismului.
5. membru al unei organizații politice care comite acte de terorism pentru a-și impune concepțiile ideologice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (anti- + terorism)
1. politică, atitudine antiteroristică.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (anti- + terorist)
1. care are ca scop reprimarea acțiunilor teroriste; care luptă împotriva terorismului.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. machine, germ. Maschine)
1. sistem tehnic alcătuit din piese cu mișcări determinate, care transformă o formă de energie în altă formă de energie sau în lucru mecanic util; (prin restr.) dispozitiv, instrument, aparat; mecanism, (pop.) mașinărie.
2. nume dat unor sisteme tehnice puse în mișcare prin diferite feluri de motoare: a) locomotivă; b) batoză; c) automobil.
3. orice mecanism (cu motor) sau dispozitiv, instrument (mecanic) ce efectuează un lucru util.
4. vehicul cu motor utilizat pentru transportul unui număr mic de persoane sau pentru transportul unui volum mic de obiecte; autovehicul, automobil, auto.
5. ~ de serviciu = vehicul pus la dispoziția unei persoane de către o companie publică sau privată, ca parte a activității sale profesionale.
6. ~ personală = vehicul deținut de o persoană fizică și care îl folosește pentru uz personal.
7. ~-capcană = mașină cu încărcătură explozivă care este acționată prin telecomandă sau printr-un ceas special, folosită în atentate teroriste.
8. ~-agricolă = mașină folosită în agricultură.
9. ~-unealtă = mașină de lucru care prelucrează materiale prin operații mecanice.
10. ~ de calcul (sau de calculat) = mijloc tehnic de mecanizare sau de automatizare a operațiilor de calcul și de prelucrare a informației, care poate fi acționat manual, electric sau electronic.
11. (fig.) ansamblu complex de mijloace folosite într-un anumit scop (reprobabil).
12. epitet dat unui om care lucrează mult și cu mișcări automate, mecanice.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. terroriste)
1. I. care se referă la terorism, de teroare.
2. care ține de terorism; (înv.) teroristic.
3. care adoptă o atitudine de intoleranță, de intimidare.
4. II. adept al terorismului.
5. membru al unei organizații politice care comite acte de terorism pentru a-și impune concepțiile ideologice.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (automobil + capcană; cf. fr. voiture piégée)
1. mașină care conține o bombă și este folosită în scopuri teroriste.