Dictionar

acantocit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acanthocyte)

1. hematie deformată semănând cu niște spini zburliți.
 

acromatocit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. achromatocyte)

1. globulă roșie fără materia colorantă.
 
 

agametocit

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. agamétocyte, lat. agametocytis)

1. (biol.) celulă-mamă care produce agamocite.
 

blastocit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. blastocyte)

1. celulă în structura blastulei.
 

cementocit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cémentocyte)

1. celulă din structura cementului dentar.
 

acantocitoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acanthocytose)

1. prezența acantocitelor în sânge.
 

cromocit

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. chromocyte)

1. (biol.) orice celulă, cum ar fi o globulă roșie, care conține un pigment; cromatocit.
 

frust, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. fruste)

1. (despre monede, medalii) tocit, șters de vreme.
2. (fig.) brut, nelucrat, rudimentar, simplu.
 

GLIPT(O)-, -glif(ă)

Parte de vorbire:  afix  
Etimologie: (fr. glypt/o/-, -glyphe, cf. gr. glyptos, glyphe)

1. „inscripție, gravare, cizelare; tocit, ros”.
 

hemocit

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. hémocyte)

1. (biol.) denumire generică pentru celula sangvină; hematocit.
 

macrogametocit

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. macrogamétocyte)

1. celulă generatoare a macrogametului.
2. gametocit feminin mai mare decât gametocitul masculin.
3. (anton.) microgametocit.