Dictionar

 

conțoi

Parte de vorbire:  s.n. (Banat; depr.)  
Etimologie: (conț + -oi)

1. cont mare.
2. (var.) conțon.
 

gârnițoi

Parte de vorbire:  s.n. (regional)  
Etimologie: (garniță + -oi)

1. vas pentru apa de băut.
 

portaltoi

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. porte-greffe)

1. plantă pe care se grefează altoiul.
 

prepelițoi

Parte de vorbire:  s.m. (popular)  
Etimologie: (prepeliță + -oi)

1. (ornit.) mascul al prepeliței; (reg.) prepel.
 

soldățoi

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (soldat + -oi)

1. augmentativ depreciativ al lui soldat; (prin ext.) soldat brutal; (înv.) milițoi.
 

alantoină

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. allantoïne)

1. produs de oxidare al acidului uric, în urina mamiferelor; 5-ureidohidantoină, glioxildiureidă.
 

amniote

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amniotes)

1. vertebrate al căror embrion are amnios și alantoidă.
 

anamniote

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anamniotes)

1. vertebrate cu embrionul lipsit de amnios și alantoidă.
 

antrită

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antrite)

1. inflamație a antrului mastoidian în evoluția unei otite.
 

antrocelulotomie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (antro- + celulotomie)

1. (med.) excizie a apofizei mastoide.
 

antromastoidită

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antromastoïdite)

1. inflamație a antrului și a mastoidei.