Parte de vorbire: s.
Origine: (it. trattative)
1. discuţii, negocieri între două sau mai multe părţi interesate cu scopul de a se ajunge la o înţelegere.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. communiqué)
1. înştiinţare oficială difuzată prin presă, radio etc. asupra anumitor tratative diplomatice, evenimente etc.
2. buletin oficial al comandamentului suprem al unei armate prin care publicul este informat în timp de război cu privire la operaţiile militare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. lobbying)
1. tratative duse pe culoarele adunărilor legislative.
Parte de vorbire: s.
Origine: (negocia)
2. (pl.) tratative.
3. ~ri diplomatice = tratative duse în vederea încheierii unor convenţii internaţionale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (neo- + arbitraj)
1. tendinţă de extindere a arbitrajului şi asupra diferendelor de ordin politic, nerezolvate pe calea tratativelor diplomatice.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. parlementer)
1. a duce tratative pentru a ajunge la o înţelegere.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. parlementaire, it. parlamentario)
1. adj. referitor la parlament.
2. regim ~ = regim al unui stat în care guvernul răspunde pentru activitatea sa în fața parlamentului.
3. potrivit uzanțelor admise în parlament.
4. referitor la acțiunea de a parlamenta.
5. s. m. membru al parlamentului.
6. persoană delegată, în timp de război, să ducă tratative de pace sau de armistițiu cu comandamentul inamic.