Rezultate secundare (Tremol):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. tremolato)
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. trémolite)
1. mineral conţinând magneziu, calciu, fier şi aluminiu, din care, prin hidratare, se obţine azbestul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. tremolo, fr. trémolo)
1. ornament melodic din prelungirea unui sunet prin repetarea rapidă a acestuia sau din alternarea a două sunete nealăturate.
2. vibraţie, tremur al vocii, produs de o stare emotivă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. frullato)
1. procedeu de alternare rapidă a sunetelor la unele instrumente de suflat (flaut, trompetă), asemănător cu tremolo sau cu glissando.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (it. ribattuta)
1. (muz.) ornament muzical constând dintr-un tril pe un ritm punctat lung-scurt, care se accelerează pentru a se termina fie pe un tremolo, fie pe un tril obișnuit.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. tremolato)
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. balancement)
1. (muzică) numele francez dat, de muzicienii secolelor XVI și XVII, cadenței (trilului) care se mai numea și bebung în germană, sau tremolo în italiană.