Rezultate secundare (Trimite,):
Parte de vorbire: adv.
Origine: (lat. ad patres, la strămoşi)
1. (fam.) a se întoarce ~ = a muri; a trimite ~ = a ucide.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. adresser)
1. tr. a trimite direct o scrisoare, o cerere.
2. a scrie adresa (pe o cerere, pe o scrisoare).
3. refl. a-şi îndrepta cuvântul către cineva; a face apel la.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (aero- + cartofilie)
1. marcofilie care se ocupă cu ştampilele aplicate pe trimiterile poştale pe calea aerului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. apud, la)
1. (ca trimitere la un text, ca izvor informativ) după, la.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. avant-garde)
1. detaşament care se trimite în fruntea unei trupe în marş spre a face siguranţa pe direcţia de deplasare a acesteia; (antonim) ariergardă.
2. clasă, grup social, organizaţie politică conducătoare, care se situează pe poziţiile cele mai înaintate în cadrul unei mişcări sociale, politice, naţionale etc.
3. de ~ = care merge, care conduce.
4. mişcare literar-artistică complexă şi eterogenă, care, afişând o respingere totală a formelor consacrate şi a tradiţiei, proclamă ostentativ şi polemic necesitatea înnoirii, asumându-şi rol de precursor; avangardism.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. catapulter)
1. tr. a lansa cu o catapultă (2).
2. (fam.) a trimite brusc la o oarecare distanţă şi cu forţa; a proiecta.